Arhiva pentru februarie, 2009

SI TOTUSI VARTANANK…

februarie 15, 2009

La finele lui februarie a.c. este   Vartanan\ Don…

Vartanank  este una din cele mai mari s[rb[tori ale armenit[\ii, comemorat[ de peste un mileniu =i jum[tate pretudindeni. Pretutindeni unde tr[iesc Armeni.

S[rb[toarea este cinstit[ de Biseric[ ]n cadrul c[reia se \in slujbe ]nchinate memoriei lui Vartan =i a celor 1036 ofi\eri prcum =i a o=tenilor care s-au jertfit ]n lupta pentru ap[rarea cre=tin[t[\ii =i a fiin\ei na\ionale. Cronicarul Eghishe relateaz[ c[ al[turi de b[rba\i au luptat =i femei.[1] Iat[ de ce, pentru femei sau b[rba\i, aceast[ zi este ]n caledar (cel Armenesc) =i ziua onomastic[ a tuturor celor care nu au sf`nt la calendar.

Tradi\ia cere ca toat[ suflarea s[ serbeze aceast[ zi prin adun[ri =i serb[ri =colare, mese colective, seri dansante =i carnavaluri pentru tineret cu costuma\ii adecvate. }n unele locuri se men\ioneaz[ =i prepararea unor pr[jiturele cu nuc[ ]n form[ de elef[n\ei[2] care fac deliciul copiilor.

De mai bine de c`\i-va ani Uniunea armenilor din Rom`nia (UaR) ignor[ aceast[ zi trat`nd-o cu toat[ indiferen\a =i r[ceala scuzabil[ pentru un eschimos sau neo-zeelandez care fire=te nu au nici o implicare ]n materie. Explica\ia ar fi c[ aceast[ s[rb[toare nu(le) aduce nici un venit.

}n aceste condi\ii a= da bucuros curs invita\iei (dac[ mi s-ar face) de a participa la un Purim  o s[rb[toare evreeasc[ ce cade cam ]n acela= sezon =i care are cam acelea=i semnifica\ii de p[strare a fiin\ei na\ionale pentru evrei =i care se serbeaz[ cu regularitate de 5000 de ani incoace.

Dar poate c[ mai sunt =i al\i Armeni care spre deosebire de armenii de la Uniune chiar doresc s[ serbeze aceast[ zi cu mari seminifica\ii na\ionale. Ei bine exist[ o cale =i chiar una foarte interesant[ : se poate organiza o excursie la Varna (sau Ruse ?) unde aceast[ tradi\ie se p[streaz[ printre Armenii tr[itori acolo. Un autobuz cu 30 de persoane (minim) prin oricare din agen\iile de turism, un schimb de informa\ii cu armenii din Bulgaria, =i a=a putem cinsti aceast[ tradi\ie l[sat[ din str[mo=i. Unde mai pui c[ nu vom deranja pe nimeni de la Bucure=ti !

 

A.S.



[1] Ast[zi, numai Israelul prevede serviciul militar obligatoriu =i pentru femei.

[2] Referire la elefan\ii de lupt[ a per=ilor cu care au ]ncercat s[ invadeze =i s[ ]ntoarc[ Armenie la zoroastrism.

CINE VORBESTE…

februarie 15, 2009

 

 

 

ANKARA (UPI)- Turcia a ]nceput o procedur[ judiciar[ ]mpotriva oficialit[\ilor din Israel sub acuzarea de genocid =i crime ]mpotriva umanit[\ii ]n Gaza, declar[ procurorii din Ankara.

Comform codului penal din Turcia, tribunalele din \ar[ au dreptul de a judeca suspec\ii pentru genocid =i tortur[ chiar ]n cazul ]n care crimele au fost comise ]ntr-o alt[ \ar[, relateaz[ cotidianul turc Hurriet, vineri.

Capul de acuzare este recentul atac al Israelului care a durat 22 de zile pe calea aerului =i uscat ]n Gaza ]mpotriva Hamasului. (ziarele)

 

Nu inten\ion[m s[ discut[m subiectul Gaza, acum =i aici. Ne m[rginim s[ facem doar unele observa\ii de ordin general.

Mai ]nt`i, cine pe cine acuz[? Dac[ ]n timpul celui de al doilea r[zboi mondial Hitler ar fi  aflat de m[celul de la Katin avea dreptul moral s[ acuze pe Stalin de genocid(chiar dac[ avea dreptate)? El care pusese ]n mi=care o re\ea vast[ de leg[re de exterminare,  un adev[rat genocid industrializat? 

Turcia care ia ap[rarea constant[ =i neclintit[, a imperiului Otoman,  ]mpotriva tuturor eviden\elor =i probelor documentare inclusiv a propriilor declara\ii =i documente oficiale din epoc[, =i ]mpotriva logicii elementare (unde a disp[rut un popor ]ntreg tr[itor ]ntre fruntariile Turciei actuale?) , tocmai el se erijeaz[ ]n acuzator ]ntr-un caz declarat de acesta ca genocid.

}n Gaza au fost ]nregistrate c`teva sute de victime, se pare. }n Armenia turceasc[ ]n 1915 cifrele nu sunt clare dar ele oscileaz[ ]ntre 2 milioane (surse armene) =i 300000 ( surse turce=ti). Ultima cifra a fost utilizat[ tocmai ca parte integrant[ ]n demonstra\ia, nereu=it[ de altfel, c[ nu era vorba de un genocid (se f[cea referire tacit[ la Holocaust care prezenta 6 milioane de victime evrei =i polonezi). Ca =i cum cifrele singure  conteaz[.

Turcia =tie ]ns[ c[ aceasta ac\iune judiciar[ ]mpotriva Israelului nu va fi luat[ ]n serios. De ce o face atunci? Se pare ca politologii partidului de orientare islamist[ aflat la putere fac constant pa=i spre pozi\ii tot mai distan\ate de principiile fondatorului statului turc Kemal ]n ciuda faptului c[ acesta r[m`ne declarat Ataturk =i cinstit pretutindeni prin statui =i nenum[rate busturi.

O a=teptare ]ndelungat[ lipsit[ de rezultat de peste patru decenii la por\ile ]nchise ale Europei a permis consolidarea pozi\iei tendin\elor islamizante dar totodat[ a generat o orientare ]n afirmarea aspira\iilor statului de a se erija ]n putere regional[. Unele cercuri politice din Turcia constat[ anumite disloc[ri ale c`mpurilor de for\e politice din regiunile limitrofe. Astfel \[rile transcaspice, ]nc[ sub influen\a Moscovei, au un grad notabil de independen\[ cel pu\in ]n plan politic. Caracterul lor turcofon a sugerat Turciei ]ncercarea de a le lua sub <protec\ia > sa cultural-politic[. }ncercarea, cum se =tie nu a avut rezultate spectaculoase. Pasul urm[tor a fost organizarea, sub egida Turciei, a unei zone de cooperare ]n jurul Karadenizului (Marea Neagr[). }nceput[ zgomotos, cu participarea ca observator =i a Statelor Unite chiar, ac\iunea a trecut ]n dosare unde treneaz[ ]n a=teptarea unor zile mai bune.

}m prezent, ac\iunile militare din Afganistan, Irak, precum =i alte focare de instabilitate din Orientul Mijlociu, au polarizat lumea musulman[ din regiune sc[z`nd popularitatea occidentului, mai ales a SUA dar =i UE. Guvernele mai multor \[ri musulmane din regiune fie se ab\in de la declara\ii =i ac\iuni manifeste fie tacit coopereaz[ (sau sunt b[nuite c[ o fac) cu occidentul ceea ce produce un sentiment de insatisfac\ie alimentat de mi=c[rile fundamentaliste =i chiar islamiste.

Turcia ]ncearc[ s[ foloseasc[ acest moment pentru a polariza aspira\iile islamiste din aceste \[ri ]n folosul s[u, ]n dorin\a de a se a=eza ]n fruntea lor ca un stat lieder =i poate, dac[ pasien\a reu=e=te, chiar conduc[rorul unui bloc ale statelor islamice din regiune. Vechile dosare transcaspiene si karadeniziene vor putea fi scoase de la naftalin[ =i reutilizate ]ntr-un chip nou.

Utilizarea Israelului =i a recentelor evenimente din Gaza  de c[tre Turcia ca un clopot care anun\[ aceast[ tendin\[ prin erijarea ]n ap[r[tor al islamismului este semnalul pe care trebuie s[-l recepteze viitoarele eventuale membre ale visatei uniuni. Poate c[ ]n luarea acestei decizii a jucat un mic rol =i ineficien\a lobbiului evreesc din SUA care nu a reu=it de-a lungul anilor s[ blocheze dec`t ]n ultima clip[, =i cu mari cheltuieli, declara\iile ]n favoarea recunoa=terii Genocidului,

Poate a mai jucat, un rol chiar mai important, dorin\a de a face impresie de distan\are politic[ =i moral[ fa\[ de acte de genocid =i crime ]mpotriva umanit[\ii ( tocmai acuza\ii de care se derobeaz[ Turcia ]n Dosarul 1915) pentru a acredita ideea de incompatibilitate ]ntre Turcia =i genocid, =i deci a invalida acuza\iile, fie =i multiplu dovedite, din pomenitul dosar 1915.

Oricum, cititorul nu-=i poate re\ine un z`mbet amar, v[z`nd cum un stat ce ap[r[ cu ]nver=unare un stat revolut =i genocidar vine cu acuza\ii de genocid de pe pozi\ii ce se doresc a fi imaculate.

 

NOR BERD