PREŞEDINTELE SCLAV

 Nu e un secret pentru nimeni că preşedinţii Statelor Unite sunt mai mult executanţi decât jucători independenţi.
 Când Obama Hussein Barak era senator şi avea un anumit nivel de informaţie, el s-a angajat sincer de partea cauzei drepte a armenilor. Devenind Preşedinte, a deschis cutiuţa cu secrete şi a constatat ca visele lui nu mai sunt posibile. A acccesat la alt nivel de informare.A (crezut ca a)ieşit basma curată adoptând o echilibristica verbală (doar e avocat)prin care le dădea dreptate armenilor  în totalitate dar nu şi cheia acţionării în justiţie a vinovaţilor. Şi nimic altceva nu are nevoie Turcia. Preşedintele ameican este sclavul grupurilor de interese care l-au propulsat. Iar armenii luptă pentru cauza lor mizând pe un cal dus de dârlogi de o mâna neprietenă.Şi uite cum din nou se vădeşte lipsa unui centru de gândire strategică a armenilor de care ei sunt, de fapt, lipsiţi cam de o mie de ani. Mental armenii, în prezent, nici nu-şi pot imagina că ar avea nevoie de un asemenea centru.Guvernul de la Erevan î-sş are grijile sale.Diaspora se luptă divizată cum poate şi ea. Recent, un apel adresat lui Obama a fost semnat de 400 de organizaţii armene din 22 de state europene. La Bucureşti apelul a zăcut trei zile pe mesele UAR si aşa a râmas neexpediat şi nesemnat. Probabil pentru că asta privea pe armeni şi nu pe UAR..Dar exemplele de lipsă de unitate sunt însă mult prea numeroase pentru a fi prezentate aici. Ele apar chiar şi în comunităţile mai organizate, ca cele din vest. Spre exemplu: de ani de zile preşedinţii Statelor Unite duc cu zăhărelul pe armeni promiţând, în timpul campaniilor electorale, recunoaşterea oficială a genocidului antiarmean dar odată inscăunaţi nu se ţin de cuvânt. Ei recurg la locuţiuni şi parafraze spre a nu rosti cuvântul care implică declansarea procesului juridic internaţional în speţă. Or acţiunea concertată trebuie să plece de la rădăcină, de la amendarea Convenţiei 260 A(III)din 9 dec 1948, cu o addenda în care echivalentele lexicale ale cuvântului Genocid exprimate în fiecare din limbile celor 137 state semnatare să aibe aceiaşi putere juridică precum şi cuvântul Genocid menţionat în Convenţie. Mai mult, aceiaşi valoare juricia trebuie să o aiba si expresiile de CRIMĂ ÎMPOTRIVA UMNAITAŢII, DEMOCID, SHOAH, CIART, MEDZ EGHERN, HOLOCAUST, si altele asemenea.
 Un alt aspect ar fi adoptarea ca neologism acceptat in limba armeană, alături de cele de tipul RADIO, VIZĂ, ANTENA, FIZICA, FAX etc, si a cuvântului GENOCID care să fie folosit în mod curent fiid mai exact deoarece este definit de sus pomenita convenţe, mai mult sau mai puţin complet:
 Genocidul este o crimă împotriva umanitaţii care săvârşită în timp de pace sau de război întruneşte unul sau mai multe din următoarele laturi:
 -Uciderea membrilor unui grup
 -Cauzarea de vătămări grave membrilor unui grup
 -Crearea deliberată  a unor condiţii de viaţă ce duc la distrugerea totală sau parţială a grupului
 -Luarea unor măsuri care duc la scăderea natalitaţii grupului
 -Transferul forţat al copiilor unui grup în altul.
 Trebuie remarcat că toate aceste aspecte (şi altele încă)se regasesc în evenimetele din anii 1876-1923, si mai cu deosebire 1914-1923, unde autorul a fost guvernul ittihadist.
 Convenţia a intrat în vigoare la data de 12.ian 1951.Circa 38 de state au semmnat imediat documentul in anul 1949. Turcia a aderat, semnând documentul la 31 iulie 1950. Trei luni mai târziu a aderat si România, Republica Armenia a aderat după obţinerea independentei sale, în anul 1993.
 Întreaga luptă de recunostere a Genocidului se duce, în fapt, în utilizarea termenului inscris în documentele ONU.
 Prin echivalarea tuturoro termenelor cu conţinut juridic identic lupta aceasta semantico-juridică i-şi va pierde sensul si suportul lexical.

LUMEA PE DOS

Mica Turcie dicteaza subcontinentului SUA  conditii si moduri de conduita in politica externa fata de terte state ! Si SUA sta sluj! Stati ca nu e tot! Ministatul azer dicteaza Turciei , care e de zece ori mai mare, ce si cum sa se poarte cu SUA si ameninta cu sanctiuni da taiere a gazelor! Logica elementara ne conduce la concluzia ca azerii dicteaza, pe cale de consecinta  Americii!!!. Punctul nodal este Karabahul.(de zece ori mai mic decat Azerbaigeanul) . Erdogan, in consens cu cei din Baku pun dept conditie preliminara rezolvarea problemei Karabahului. Cum vad ei aceasta rezolvare.?Ei se codesc sa o spuna pe sleau. Sa traducem noi tacerile lor vinovate. Iata: ambii ar dori exterminarea totala a intregii populatii de armeni din Karabah sau macar alungarea ei , apoi demolara din temelii a Catedralei din Gandzasar sau transformarea ei in moschee. Bun. Credeti ca cu asta s-ar multumi? Vai ce naivi sunteti daca ati crezut fie si o clipa asa ceva! Nu. Asta ar fi doar mizilicul. Ce ar mai urma? Pai e simplu: ocuparea Armeniei si exterminarea tuturor armenilor de acolo. Redenumirea Erevanului in Rivan (o inventie recenta a azerilor) si cine stie, poate unificarea cu Turcia! Poate ajunsi aci ar zice eh, acum gata, am scapat de toti armenii putem sta linistiti. Si iarasi va inselati!  Cum, veti spune mai urmeaza si alt ceva? Ei da, mai e drumul peste Caspica spre Samarkand. Visul panturcic de la Enver citire. Enver, micul,Napoleon, poreclit asa in bataie de joc de nu mai stiu cine.  Dar asta e si ea o etapa. Ati uitat de intrerea in Europa.Mai bine zis intrarea Europei in Turcia. Europa a carei islamizare e chestie de niste anisori  de zile.

Au trecut zilele cand statele puternice dictau celor mici. Acum soriceii sperie elfantii ca in fabula lui Esop. Te intrebi: la ce le trebuie americanilor arme sofisticate si supeputernice daca niste cuvinte goale arncate gangav de cine stie ce politician pasager a unei tarisoare fac sa se roteasca ditamai subcontinentul ca o morisca ruginita in vant.??

Cu adevarat lumea s-a intors pe dos!